Hai să coborâm pe meleaguri mioritice la frumoasa melodie cu care ne identificăm din vremuri… mamă, ce vremuri!

Astăzi facem puțină analiză pe text de melodie: Te cunosc după sandale, Cenusăreaso… că ești fată de… Lokkal(e)? Nu știu de ce mi-a venit asta în minte, cred că e primul semn Generic de îmbătrânire. #wordplay Cu ce se deosebesc băieții lor (ai americanilor) cu al lor Rolex, de băieții noștri care știau că încă de pe la 1980 o femeie se recunoște după papuci (adică încălțăminte)? Nu prea se deosebesc, fiecare era cool la vremea lui.

Și acum tot după sandale, saboți, stilletos și alte asemenea recunoști o femeie care știe să profite de atu-urile ei și mai știe că dincolo de un pantof, e firma care îl recomandă. Dar nu e vorba numai de asta, e o chestie intrinsecă, e ceva care ține de atitudine. La fel stau lucrurile și atunci când vrei să faci parte dintr-o elită. Remarcați aici că n-am folosit specific – cred că și elitele sunt ceva la care să aderi pe considerente de afinități. Lucrurile avansează pe măsură ce ne maturizăm, important este să ne găsim cercul care ne reprezintă valorile. Ceea ce nu a înțeles nimeni niciodată, vorbesc aici de cocalari în general, este că măsura nu e dată de lucruri, de chestii pe care le deții. Măsura coolness-ului vine din felul în care porți acele lucruri și de felul în care le-ai dobândit. Mie mi-a plăcut să muncesc pentru mine și să am și lucruri. Îmi place să cred că am un stil care cumva reflectă cine sunt și încotro mă îndrept. Iar în interior se simte că nu am dobândit nimic pe gratis. Am văzut un filmuleț cu Kevin Hart în care povestea despre ceasurile lui. Vorbea despre ele cu drag și își amintea cum și-a construit colecția atât de prețuită în timp, oferindu-și o recompensă pentru fiecare etapă a carierei sale. Dar cunoștea și caracteristicile fiecăruia, detalii tehnice – semn că acolo era pasiune, nu show-off.

Ceea ce puțini înțeleg despre munca mea, este faptul că petrecerile nu sunt extravagante, nu sunt un semn al opulenței unei clase – sunt modalități de a aduce aproape oameni cool care în mod normal nu s-ar întâlni. Eu aduc oameni împreună, cam așa cum face Zuck cu facebook – scopul e nobil, dar pe parcurs consumăm și niște resurse.